„Anti-Țiganismul”. O prioritate de Ziua Internaţională a Romilor (sursa: ENAR – European Network Against Racism si AEPADO)

Postat în: Activități
Tags:

„Anti-Țiganismul”. O prioritate de Ziua Internaţională a Romilor
(sursa: ENAR – European Network Against Racism si AEPADO)
Astăzi, de Ziua Internaţională a Romilor, sunt foarte puţine lucruri de sărbătorit având în vedere că celor 10-12 milioane de Romi din Europa le sunt refuzate drepturile de bază şi sunt victimele atacurilor rasiste, discriminării şi instigării la ură în mod continuu.
Sub presiunea Uniunii Europene, statele Membre ale UE au adoptat strategii specifice pentru incluziunea Romilor, dar până acum, acestea au eşuat în mod dramatic – unul dintre motive fiind că acestea nu au luat în considerare că prejudecăţile şi atitudinea negativă asupra Romilor sunt cele care stau la baza problemelor în ceea ce priveşte excluziunea acestora. Implementarea strategiilor de incluziune socială nu vor avea succes dacă politicienii nu încurajează populaţia majoritară, inclusiv angajaţii publici, agenţii de stat şi judiciari, să respecte şi să sprijine egalitatea de şanse a Romilor şi dacă nu apar schimbări să conteste stereotipurile prin campanii publice de creştere a gradului de conştientizare şi prin acţiuni comunitare (iniţiative demarate de comunitate).
Din fericire, este recunoscut faptul că rasismul şi aşa-numitul anti-țiganism trebuie abordate şi eradicate. S-au înregistrat progrese încurajatoare – atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Noul Comisar European, Vera Jourova a recunoscut public că anti-țiganismul este una dintre cauzele principale ale excluziunii Romilor. Parlamentul European a stabilit să adopte o rezoluţie care subliniază necesitatea de a combate intoleranţa faţă de romi şi solicită o zi memorială europeană care să aducă atenţie asupra genocidului romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. O recomandare a Consiliului UE, adoptată în 2013, invita statele membre să raporteze cu privire la punerea în aplicare a măsurilor de combatere a rasismului şi anti-țiganismului.
O modalitate de a aborda intoleranţa faţă de romi este aceea de a recunoaşte şi pune în lumină abuzurile din trecut şi persecutarea minorităţii rome din Europa. Precum fostul Comisionar al Drepturilor Omului din Consiliul European, Thomas Hammarberg, a subliniat că, manifestările actuale anti-romi sunt „o continuare a unei istorii brutale şi în mare parte necunoscute de represiune a romilor, care merge înapoi câteva sute de ani. Metodele de represiune au variat în timp şi au inclus înrobire, asimilare forţată, expulzare, întemniţare şi ucideri în masă. Cunoaşterea şi recunoaşterea deplină a crimelor comise împotriva romilor ar putea ajuta foarte mult la restabilirea încrederii comunităţilor de romi în societatea de astăzi”.
La nivel naţional, unele state membre UE au stabilit deja un exemplu bun în acest sens: Guvernul Suedez a publicat în anul 2014 un raport despre abuzurile şi încălcările drepturilor romilor în timpul anilor 1900, care a recunoscut că prejudecăţile faţă de romi din acei ani sunt cele care stau la baza atitudinii curente faţă de aceasta minoritate. Ca urmare, o comisie guvernamentală anti-țiganism a fost stabilită pentru a aborda stereotipurile actuale faţă de romi.
Aceste măsuri sunt mai mult decât necesare, având în vedere situaţia actuală a romilor în Europa. Ziduri sunt construite în oraşe din întreaga Europă de Est pentru a separa romii de restul societăţii. Marşurile anti-romi sunt deseori folosite de grupuri şi partide populiste şi de extremă dreaptă pentru a strânge voturi în ţări europene, inclusiv Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia, şi protestatarii încearcă în mod regulat să distrugă casele romilor în care aceștia trăiesc alături de familii întregi. Copiii romi sunt separaţi în şcoli şi clase inferioare în ţări din Europa precum Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Grecia. În Republica Cehă, aproape 30% din copiii care frecventează învăţământul de nevoi speciale şi urmează un program de dizabilitate mintală uşoară sunt romi. În Italia, mulţi romi sunt forţaţi să trăiască în tabere izolate și segregate înființate de municipalități, ceea ce face extrem de dificil pentru ei să se poată bucura de drepturile fundamentale la educație, ocuparea forței de muncă și asistență medicală.
În mod îngrijorător, prejudecăţile anti-romi se extind dincolo de „tradiţionalii” extremişti de dreapta şi a instigatorilor la ură şi sunt tot mai prezente în politica de masă. Lipsa de reacţie a autorităţilor la discursurile şi atacurile rasiste împotriva romilor este o practică larg răspândită, unele autorităţi scuzându-se şi sugerând că romii înşişi sunt de vină.
Generalizarea discursurilor anti-romi în cadrul unor partide politice și de către unii politicieni din Europa nu numai că alimentează stereotipurile negative profund înrădăcinate față de romi în rândul populației europene, dar de asemenea, duce la o creştere a incidentelor de discriminare și violență împotriva romilor, cum ar fi cele enumerate mai sus.
În acest context, recunoaşterea anti-țiganismului drept o formă specifică de rasism structural care vizează populaţia Romă şi implementarea unor măsuri de combatere, ar trebui să fie primii paşi în abordarea prejudecăţilor care datează de mai multe secole în istoria Europei.
Acțiunile pot și ar trebui luate pentru a răspunde la anti-țiganism. În prezent, este urgent să se intensifice eforturile la nivelul Uniunii Europene pentru a risipi prejudecățile și pentru a combate rasismul adânc înrădăcinat structural şi instituţional, astfel încât romii să poată fi, în cele din urmă, incluşi deplin în societatea europeană.

Niciun comentariu

Lasă și tu un comentariu

Change this in Theme Options
Change this in Theme Options